Pagina de start 


PRIMĂRIA

conducere

departamente

consiliul local

proiecte de dezvoltare


ORAŞUL

scurt istoric

geografie

locuitori

cultură, sport

religie

învăţământ

sănătate


AFACERI

 facilităţi legislative

firme în Oraviţa


TURISM

obiective turistice

trasee turistice

cazare şi masă


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Cadrul natural orăviţean

 

Mănăstirea "Maria Ciclova"


         Cunoscută şi sub denumirea "Bisericuţa de pe cleanţ" (stânca) - ("Maria Fels" - germană), este situată în localitatea CICLOVA MONTANĂ din sudul Banatului, aşezată la poalele muntelşui Rol, pe Valea Călugărului, între Oraviţa şi Ilidia. Printre urme scrise asupra localităţii datează din 1428, când regele Sigismund al Ungariei, în campanie împotriva turcilor spre cetatea Golumbatului, vizitează cetatea Ilidia şi ordonă nobilului IMRE HIMFY din Ciclova Montană să i se alăture cu 50 de călăreţi.                                                                                             Existenţa localităţii, bogată în minereu de cupru şi argint datează cu mult înainte. Ciclova Montană ia o mare dezvoltare după eliberarea Banatului de sub turci. În 1719 şi 1722 sosesc primii colonişti germani şi în 1729, 1750-1780 se aşează grupuri compacte de olteni numiţi "bufeni". Se pun în funcţiune minele de argint şi cupru, se construiesc cuptoare de topit. Între anii 1727-1728 se construieşte fabrica de bere, despre care se spune că furniza bere pentru curtea din Viena. În 1815, prin decret regal, se înfiinţează monetăria statului pentru monede de aramă ce funcţionează până în 1855.                                                                                      Tot la începutul secolului al XIX-lea se deschide o fabrică de unelte agricole compusă din câteva ciocane hidraulice. Ciclova-Montană având o mare pondere industrială în regiunea bănăţeană cât şi în întregul imperiu austro-ungar. Viata monarhală a existat de timpuriu în aceste locuri. La poalele stâncii pe care se află azi biserica există un schit, într-o grotă, locuită de pustnici franciscani. În 1727, 2 iulie, de sărbătoarea Sf. Maria, se sfinţeşte capela construită sus pe stâncă în prezenţa minerilor şi a populaţiei româneşti şi germane, iar Papa dispus la cererea minerilor, pentru această zi deplina iertare a păcatelor.                      Capela s-a numit "Maria Fels" şi a devenit un loc de pelerinaj. În 1798 Papa Pius al VI-lea a emis un decret prin care a extins deplina iertare a păcatelor pe întregul an, la această capelă. "Istoria bisericii" "Maria Ciclova" scrie că s-a voit construirea bisericii pe un loc liber, în centrul localităţii, unde se afla crucea de piatră ortodoxă, deşi s-a adus întregul material de construcţie s-a renunţat la aceasta deoarece "icoana de har" care s-a adus jos din capelă, peste noapte se întoarce în capelă. Aşa a luat naştere "Biserica de pe cleanţ".                                   În 12 mai 1854, mica fetiţă Elisabeta Windberger a căzut din imprudenţă de pe înalta stâncă a bisericii şi a rămas prin minune dumnezeiască nevătămată. "Maria Ciclova" a devenit un loc de pelerinaj pentru întregul Banat Montan.

 

Pădurea de liliac

 

Făcând parte din rezervaţia naturală Valea Ciclovei, este perfect asemănătoare cu pădurea de liliac de la Ponoare, jud. Mehedinţi.

Gorunul cu icoana

Un loc renumit datorită icoanei sfinte care este bătută pe trunchiul său, icoana a carei autor s-a pierdut în negura timpului. La mică distanţă de "Gorunul cu icoana" se găseşte o superbă cascadă pe tuf calcaros de aproximativ 10-12 m numită "Cascada de la Piatra Moale"


Poiana Iuliei

Înconjurat de păduri de foioase si conifere, în mijlocul poienii se găseşte un canton silvic, construit în mod tradiţional, loc excelent pentru recreere.

Poiana Iuliei

Piatra rolului nou

Piatra Rolului Nou

Reprezentată de o stânca solitară de calcar care ţâşneşte din mijlocul padurii (987 m), Piatra Rolului Nou este vizibilă de la mari depărtări, străjuind cu sfinţenie întreaga vale a Caraşului.


Peştera lui Adam Neamţu

Călătorul care vizitează această peşteră aşezată în inima muntelui, este transbordat în vremurile de demult pe vremea celebrului haiduc Adam Neamţu care a folosit peştera în vremuri de restrişte. 


Peştera Padina Popii

Un alt loc pitoresc la care se ajunge urcând din Ciclova Montană pe versantul nordic al Rolului.


Conexiuni cu alte zone turistice


Cheile Nerei

Cheile NereiObiectiv turistic de o rară frumuseţe, Cheile Nerei se evidenţiază prin relieful accidentat, văi abrupte şi pereţi verticali. Mersul este posibil pe poteci înguste, din loc în loc întâmpinându-ne specii de flori specifice locului ca: mojdreanul, cărpiniţa, liliacul salbatic, alunul turcesc, etc.

De o frumuseţe sălbatică este şi "Lacul Dracului", aflat la o Lacul Draculuiînălţime de 700 m despre care se spune că nu i s-a descoperit fundul, având probabil o legatură subterană cu râul Nera. Este un lac întunecat, înfricoşător la prima vedere, care însă dezvăluie privirii imagini unice. Este considerat monument al naturii.


Cheile MinisuluiCheile Minişului

Aflate în Depresiunea Valea Almăjului. Străbat Munţii Aninei la o distanţă de aproximativ 40 km de oraşul Oraviţa. Obiective: Paralela 45, Cascada Bigăr, Barajul şi Lacul de Acumulare Gura Golâmbului, Păstrăvăria.


Cheile Caraşului

Cheile CarasuluiStrăbat traseul Caraşova, Prolaz, Platoul Iabalcei, Comarnic. Se întinde pe o distanţă de 12,5 Km, iar aceasta se poate parcurge în 2 ore şi 30 de minute. Traseul  parcurge Cheile Caraşului care oferă un peisaj impresionant ce a lăsat amintiri deosebite tuturor turiştilor care au trecut pe aici. Peştera Liliecilor şi Peştera de după Cârşe sunt două dintre cele mai deosebite creaţii ale apei în calcarele cheilor. Peştera Comarnic, singura peşteră turistică din Banat deservită de un ghid este o bijuterie a carstului bănăţean.

  pagina de start proiecte de dezvoltare departamente scurt istoric cultura, sport